Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru funcțiile din organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor („Comisia Pre-Vetting”) a emis un comentariu public cu privire la raportul „Fazele pre-vettingului: fața nevăzută a reformei justiției”, publicat de Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în februarie 2025 pe site-ul FES-Moldova.
Într-o scrisoare adresată FES, Comisia și-a exprimat „profunda îngrijorare față de conținutul acestui raport, având în vedere multiplele carențe ale acestuia, inclusiv o metodologie defectuoasă.” Potrivit Comisiei, raportul se bazează în principal pe opiniile candidaților care nu au promovat procesul de evaluare și „nu a oferit niciodată Comisiei Pre-Vetting oportunitatea de a formula clarificări sau de a răspunde la întrebări”, ceea ce contravine standardelor internaționale de monitorizare, precum cele aplicate de OSCE/ODIHR.
Comisia a subliniat, de asemenea, că raportul omite deciziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) care au confirmat evaluările Comisiei și nu acordă atenție deciziilor privind evaluările reluate, emise în urma hotărârilor CSJ. La data de 31 ianuarie 2025, „Comisia Pre-Vetting emisese 21 de decizii privind evaluări reluate, dintre care 18 au fost atacate la CSJ. CSJ a menținut 12 dintre cele 18 decizii atacate și a dispus o reevaluare.”
Raportul a acuzat, de asemenea, utilizarea necorespunzătoare a informațiilor obținute de la Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Comisia a respins ferm aceste acuzații, menționând că „toate aceste solicitări au fost legale, proporționale și pe deplin conforme cu criteriile de evaluare și mandatul Comisiei, în temeiul Legii nr. 26/2022”, și a subliniat că „Comisia Pre-Vetting nu a respins niciun candidat exclusiv pe baza informațiilor furnizate de SIS sau CNA.”
Comisia a criticat, totodată, aplicarea eronată a principiului prezumției de nevinovăție în raport, explicând că acest principiu se aplică strict procedurilor penale și „nu este aplicabil” în cadrul procesului de pre-vetting. Referințele repetate la acest principiu în raport „reflectă o neînțelegere fundamentală a naturii și a sferei de aplicare a garanțiilor constituționale.”
În plus, Comisia a exprimat îngrijorări privind un potențial conflict de interese, menționând că autoarea principală a raportului, prezentată ca expert independent, este „o avocată în exercițiu în Republica Moldova, care a reprezentat una dintre judecătoarele CSJ, Mariana Ursachi (Pitic)”, care a eșuat în procesul de vetting și a făcut parte din completul CSJ care a anulat mai multe decizii ale Comisiei în anul 2023.
Comisia Pre-Vetting recunoaște valoarea monitorizării și raportării profesionale și imparțiale cu privire la activitatea sa. Comisia regretă că „autorii raportului FES nu au utilizat o metodologie solidă și credibilă pentru a oferi cititorilor un raport util despre procesul de pre-vetting în Republica Moldova. În schimb, raportul FES a ales să ignore complet deciziile CSJ privind evaluările reluate și deciziile CSJ care au confirmat evaluările inițiale ale Comisiei Pre-Vetting, bazându-se în principal pe opiniile candidaților care nu au promovat evaluarea și pe relatări anecdotice, fără a le verifica temeinicia sau credibilitatea, precum și pe articole de presă și emisiuni televizate,” a declarat Comisia în concluzie.
Comisia a îndemnat FES să publice integral răspunsul său „pentru a permite cititorilor să evalueze în mod echitabil observațiile și concluziile raportului FES”. FES a fost de acord să facă acest lucru.
